Articolul 4 din Regulamentul privind IA: ce înseamnă cerințele de alfabetizare în domeniul IA pentru angajatori în 2026

Introducere: de ce contează acum articolul 4

Dacă organizația dumneavoastră folosește instrumente de inteligență artificială în activitatea de zi cu zi, de la asistenți conversaționali la programe de recrutare, vi se aplică deja o regulă europeană discretă, dar obligatorie. Este vorba despre articolul 4 din Regulamentul Uniunii Europene privind inteligența artificială (pe scurt, Regulamentul privind IA, cunoscut în engleză drept AI Act), care se referă la alfabetizarea în domeniul IA.

Articolul 4 se aplică, formal, încă din 2 februarie 2025. Totuși, două evoluții au readus acest articol în centrul atenției în 2026. Prima este modificarea adusă prin Omnibusul digital privind IA, intrată în vigoare la mijlocul lunii iulie 2026. A doua este faptul că, începând cu 2 august 2026, autoritățile naționale supraveghează și asigură respectarea regulii. Pentru angajatori, acesta este momentul să verifice dacă măsurile lor de alfabetizare în domeniul IA funcționează cu adevărat sau există doar pe hârtie.

Acest ghid explică pe înțelesul tuturor ce impune articolul 4, ce nu impune și ce ar trebui să facă, în mod realist, angajatorii.

Pe scurt:

• Articolul 4 se aplică din 2 februarie 2025, iar autoritățile naționale supraveghează respectarea lui din 2 august 2026.
• Regula vizează orice organizație care dezvoltă sau folosește sisteme de IA, indiferent de mărime.
• Nu există certificat obligatoriu, programă impusă sau număr fix de ore de instruire.
• Este recomandat ca măsurile luate să fie documentate în scris.

Ce este articolul 4 din Regulamentul privind IA?

Articolul 4 face parte din Regulamentul (UE) 2024/1689, adică Regulamentul privind IA, prima lege cuprinzătoare din lume dedicată inteligenței artificiale. Esența lui este că furnizorii și implementatorii de sisteme de IA trebuie să ia măsuri pentru a sprijini dezvoltarea alfabetizării în domeniul IA în rândul personalului propriu și al altor persoane care lucrează cu sisteme de IA în numele lor.

Obligația ține cont de cunoștințele tehnice, experiența, educația și formarea fiecărei persoane, precum și de contextul în care este utilizat sistemul de IA. Cu alte cuvinte, legea nu impune un standard unic și fix, ci cere organizațiilor să își adapteze măsurile la propria situație.

Un detaliu important: textul inițial din 2024 cerea organizațiilor să asigure, în cea mai mare măsură posibilă, un nivel suficient de alfabetizare în domeniul IA. Odată cu modificarea adusă prin Omnibusul digital, în vigoare de la mijlocul lunii iulie 2026, textul cere doar ca organizațiile să sprijine dezvoltarea alfabetizării în domeniul IA și precizează explicit că nu trebuie garantat un anumit nivel pentru fiecare persoană în parte. Regula rămâne obligatorie, dar a fost reformulată astfel încât să fie mai flexibilă pentru organizațiile de orice dimensiune.

Ce înseamnă, de fapt, cerința de alfabetizare în domeniul IA?

În termeni juridici, Regulamentul privind IA definește alfabetizarea în domeniul IA drept competențele, cunoștințele și înțelegerea care le permit furnizorilor, implementatorilor și persoanelor afectate să ia decizii informate cu privire la sistemele de IA și să fie conștienți de oportunitățile, riscurile și posibilele prejudicii pe care le poate cauza inteligența artificială.

Noțiunea este mai largă decât instruirea tehnică. Ea include înțelegerea a ceea ce face un sistem de IA, recunoașterea limitelor sale (de exemplu, riscul ca acesta să ofere răspunsuri inexacte sau inventate, cunoscute drept „halucinații”) și capacitatea de a ști când judecata umană trebuie să prevaleze asupra unui rezultat generat de IA.

Potrivit secțiunii oficiale de întrebări și răspunsuri a Comisiei Europene privind articolul 4, obligația nu le cere organizațiilor să măsoare sau să testeze formal cunoștințele de IA ale angajaților. Le cere doar să ia măsuri rezonabile și proporționale pentru a construi treptat aceste cunoștințe.

Pe cine vizează?

Articolul 4 se aplică celor două categorii definite în Regulamentul privind IA: furnizorii (organizațiile care dezvoltă sisteme de IA sau le introduc pe piață) și implementatorii (organizațiile care folosesc sisteme de IA în propria activitate). Majoritatea angajatorilor intră în categoria implementatorilor doar prin faptul că folosesc la locul de muncă instrumente bazate pe IA.

Obligația nu se limitează la angajații direcți. Potrivit ghidului Comisiei, ea acoperă și alte persoane care acționează în numele organizației, cum ar fi colaboratorii externi, prestatorii de servicii sau clienții, atunci când sunt implicați în operarea sau utilizarea unui sistem de IA legat de organizație.

Regula se aplică indiferent de mărimea companiei. O firmă mică ce folosește un singur instrument de redactare bazat pe IA și o bancă multinațională care operează zeci de sisteme de IA intră deopotrivă sub incidența ei, deși, așa cum vom vedea mai jos, măsurile „adecvate” vor arăta foarte diferit în cele două cazuri.

Cum arată alfabetizarea în domeniul IA în practică?

Comisia Europeană a schițat un cadru practic de pornire pe care organizațiile îl pot folosi pentru a analiza obligațiile care le revin în temeiul articolului 4. Cadrul propune patru pași principali:

• Dezvoltarea unei înțelegeri generale despre IA în cadrul organizației: ce este, cum funcționează și unde este folosită.
• Clarificarea rolului organizației, de furnizor sau de implementator.
• Evaluarea nivelului de risc al sistemelor de IA utilizate, deoarece sistemele cu risc mai ridicat necesită măsuri mai temeinice.
• Transformarea acestei analize în acțiuni concrete, adaptate diferitelor roluri, ținând cont de cunoștințele tehnice existente ale fiecărei persoane și de contextul în care este folosit sistemul de IA.

Impune UE cursuri sau certificări obligatorii de IA?

Aceasta este una dintre cele mai răspândite neînțelegeri legate de articolul 4, așa că merită spus clar: Comisia Europeană a confirmat, în secțiunea sa oficială de întrebări și răspunsuri, că pentru respectarea articolului 4 nu este necesar niciun certificat. Nu există nici o programă unică impusă, nici un număr fix de ore de instruire și nici un curs aprobat la nivelul UE care să îndeplinească automat obligația. Potrivit ghidului Comisiei, nu există un format valabil pentru toți, iar cerințele depind de contextul concret în care activează fiecare organizație. Cu alte cuvinte, forma pe care o ia instruirea în domeniul IA rămâne la latitudinea fiecărei organizații.

În schimb, se așteaptă ca organizațiile să păstreze o evidență internă a măsurilor de instruire sau de informare luate. Aceasta servește drept dovadă că organizația a luat măsuri rezonabile, potrivite contextului, și nu ca atestare a unei anumite calificări. Comisia a publicat, de asemenea, o colecție actualizată constant, cu peste 40 de practici reale de alfabetizare în domeniul IA din partea unor companii și instituții publice. Acestea sunt gândite ca sursă de inspirație, nu ca listă de verificare pentru conformitate. Preluarea unui exemplu din colecție nu garantează, în sine, respectarea obligației.

Pentru angajatorii care folosesc sisteme de IA cu grad ridicat de risc mai există un aspect important. Articolul 26 din Regulamentul privind IA prevede separat că implementatorii unor astfel de sisteme trebuie să se asigure că personalul este instruit suficient pentru a le utiliza și pentru a exercita supravegherea umană. Această obligație se aplică pe lângă obligația generală de alfabetizare de la articolul 4 și este mai specifică decât aceasta.

Ce ar trebui să facă angajatorii acum

Întrucât, din 2 august 2026, autoritățile naționale de supraveghere a pieței din fiecare stat membru al UE supraveghează oficial și asigură respectarea regulii, angajatorilor li se recomandă să treacă de la informare la acțiune. Același lucru este valabil și în România, deoarece regulamentul se aplică direct în toate statele membre. Câțiva pași practici, care nu cer eforturi mari, sunt deosebit de utili.

Ca prim pas în asigurarea conformității cu Regulamentul privind IA, merită să inventariați ce instrumente de IA sunt folosite efectiv în organizație, inclusiv cele adoptate informal de angajați, cum ar fi conturile gratuite de asistenți conversaționali folosite pentru redactarea textelor. Este greu să dezvoltați alfabetizarea în jurul unor sisteme care nu au fost mai întâi identificate. Al doilea pas este gruparea angajaților în funcție de modul în care folosesc IA, de exemplu utilizatori ocazionali, utilizatori obișnuiți și personal tehnic care construiește sau configurează sisteme, deoarece nivelul de instruire necesar diferă în mod justificat între aceste grupuri. Al treilea pas este documentarea tuturor măsurilor luate, chiar și informal, deoarece o evidență scrisă este exact ceea ce vor căuta autoritățile și, eventual, instanțele în caz de litigiu.

În final, măsurile de alfabetizare în domeniul IA trebuie revizuite periodic. Deoarece tehnologia și instrumentele folosite în majoritatea organizațiilor se schimbă rapid, o singură sesiune introductivă nu va rămâne suficientă pentru mult timp.

Ce competențe le sunt necesare angajaților

Deși articolul 4 nu impune o listă precisă de competențe IA la locul de muncă, ghidul Comisiei și definițiile din Regulamentul privind IA indică un set coerent de competențe practice. Acestea includ înțelegerea de bază a modului în care instrumentele de IA folosite generează rezultate, conștientizarea faptului că rezultatele pot fi inexacte sau părtinitoare și discernământul de a recunoaște când un om trebuie să verifice sau să anuleze o decizie asistată de IA. Angajații trebuie să cunoască și limitele specifice ale instrumentelor pe care se bazează personal. Un asistent conversațional de uz general folosit pentru traduceri sau texte publicitare, de exemplu, poate produce în continuare conținut greșit din punct de vedere factual.

Pentru angajații din roluri care folosesc intens IA, devin tot mai importante cunoștințele despre protecția datelor, despre regulile europene sau sectoriale aplicabile și despre implicațiile etice ale deciziilor asistate de IA, mai ales atunci când instrumentele respective sunt clasificate drept sisteme cu grad ridicat de risc conform regulamentului.

Merită făcută distincția între această alfabetizare de zi cu zi și expertiza în IA. Alfabetizarea înseamnă ca personalul obișnuit, inclusiv specialiștii în comunicare, echipele de resurse umane și agenții de relații cu clienții, să aibă suficiente cunoștințe pentru a folosi responsabil instrumentele de IA. Expertiza se referă la cunoștințele tehnice aprofundate ale specialiștilor în știința datelor sau ale dezvoltatorilor de sisteme de IA. Potrivit ghidului Comisiei, persoanele cu studii relevante în domeniul IA sau cu experiență profesională în domeniu pot fi considerate, în general, alfabetizate în domeniul IA fără alte măsuri formale, însă organizațiile ar trebui să confirme că aceste cunoștințe acoperă și sistemele utilizate efectiv. Majoritatea angajatorilor nu trebuie să facă din fiecare angajat un specialist în IA: standardul legal este o conștientizare proporțională, nu stăpânirea tehnică.

Exemple practice de alfabetizare în domeniul IA la locul de muncă

O echipă de comunicare care folosește un instrument de IA generativă pentru a redacta postări pe rețelele sociale trebuie să înțeleagă că instrumentul poate formula afirmații plauzibile, dar false. Prin urmare, echipa trebuie să verifice conținutul înainte de publicare, în loc să îl considere corect în mod implicit.

Un departament de resurse umane care folosește IA pentru a selecta candidații trebuie să înțeleagă riscul de părtinire în preselecția automată și să implice în mod real un evaluator uman în deciziile finale. Acest lucru este cu atât mai important cu cât multe instrumente de IA pentru recrutare pot intra în categoria sistemelor cu grad ridicat de risc prevăzută de regulament.

Concluzie

Articolul 4 din Regulamentul privind IA le cere angajatorilor un lucru relativ modest: să ia măsuri rezonabile și proporționale pentru ca persoanele care folosesc IA la locul de muncă să înțeleagă ce poate face și ce nu poate face aceasta. Nu impune un certificat, o programă fixă sau un responsabil dedicat conformității în domeniul IA.

Ceea ce cere, în schimb, este un efort real și documentat: inventarierea modului în care este folosită IA, adaptarea îndrumărilor la diferitele roluri și actualizarea lor pe măsură ce instrumentele evoluează. Având în vedere că autoritățile naționale pot supraveghea și asigura respectarea regulii începând cu august 2026, organizațiile care nu au formalizat încă nici măcar o abordare de bază a alfabetizării în domeniul IA au motive întemeiate să înceapă acum.

Surse

Paginile Comisiei Europene sunt în limba engleză, însă regulamentele europene sunt disponibile și în limba română pe EUR-Lex.

• Comisia Europeană, Talente, competențe și alfabetizare în domeniul IA, Conturarea viitorului digital al Europei
• Comisia Europeană, Alfabetizarea în domeniul IA: întrebări și răspunsuri, secțiunea oficială dedicată articolului 4
• Comisia Europeană, Colecția de practici de alfabetizare în domeniul IA
• Regulamentul (UE) 2024/1689 (Regulamentul privind IA), Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, EUR-Lex
• Regulamentul (UE) 2026/1744, Omnibusul digital privind IA, EUR-Lex