În special în companiile mai mari, a existat o revenire vizibilă la solicitarea lucrătorilor să lucreze de la birou în urma pandemiei de COVID-19. Mark Ma, profesor asociat de administrare a afacerilor la Joseph M. Katz Graduate School of Business de la Universitatea din Pittsburgh, și Yuye Ding, un Doctorand, auinvestigat acest model. Ei au analizat efectele sociologice și economice ale lucrului de la distanță, precum și inițiativa recentă a întreprinderilor de a aduce lucrătorii înapoi la birou, ceea ce îi irită frecvent pe lucrători.
Ma susține într-un interviu cu Heise că, într-un Mediul de lucru din ce în ce mai digital, determinând angajații să se întoarcă la birou, nu face decât să-i enerveze și nu face nimic pentru a crește productivitatea. El admite, totuși, că, atunci când este făcută voluntar și cu sprijinul echipei, munca în persoană poate fi avantajoasă și poate promova o coordonare îmbunătățită și munca în echipă.
Ma sugerează că persoanele cu performanțe înalte care și-au dovedit eficacitatea atunci când lucrează de acasă ar trebui să li se permită să continue să facă acest lucru, mai degrabă decât să aibă pe toți la birou. El crede că prin păstrarea unor persoane strălucitoare care altfel ar putea căuta de lucru în altă parte, această strategie va beneficia în cele din urmă atât de angajatori, cât și de angajați. Ma sugerează, de asemenea, exerciții regulate de teambuilding în persoană pentru a menține cultura companiei solidă, ceea ce este esențial pentru generarea eficientă de idei și rezolvarea problemelor.
Apogeul acestei tendințe pare să fi depășit, chiar dacă mai multe afaceri au cerut angajaților să se întoarcă la birou în urma pandemiei. Potrivit sondajelor realizate în 2024, majoritatea directorilor executivi nu mai acordă o mare valoare a fi la birou. Întreprinderile au aflat că lucrătorii ar putea fi destul de productivi atunci când lucrează de la distanță în timpul pandemiei. Însă alți manageri au încă nemulțumiri cu privire la lucrul de la distanță, motiv pentru care pledează pentru întoarcerea la birou. Moralul angajaților poate avea de suferit din cauza acestei lipse de încredere, deoarece transmite membrilor personalului că managerii lor nu cred în ei.
În ciuda faptului că telecommutingul poate reduce costurile și cerințele de spațiu, marile companii sunt dornice să își revină lucrătorii, ceea ce crește posibilitatea ca controlul și puterea să fie mai mult în joc aici decât prețul. Ma subliniază că multe companii au implementat politici de revenire la birou ca răspuns la scăderea prețului acțiunilor, utilizând în mod convenabil munca de la distanță ca țap ispășitor la îndemână pentru performanțe slabe.
În ciuda faptului că există încă o cerere mare pentru munca de la distanță – multe spații de birouri din marile orașe precum New York, San Francisco și Germania sunt vacante – managerii continuă să susțină opinia că a avea lucrători în persoană va îmbunătăți cooperarea și cultura de afaceri. Dar, în loc să lucreze împreună cu colegii de muncă, mulți lucrători care s-au întors la birou spun că își petrec cea mai mare parte a timpului lucrând singuri la computerele lor. Ineficacitatea unor astfel de mandate este pusă la îndoială de lipsa unei distincții vizibile între munca de birou și munca la distanță, precum și de frustrarea pe care o experimentează angajații atunci când sunt obligați să se întoarcă.
Lucrătorii sunt obișnuiți cu productivitatea crescută și beneficiile unui echilibru dintre viața profesională și cea privată care vin odată cu munca de la distanță, cum ar fi capacitatea de a integra mai bine viața profesională și de familie și de a evita naveta lungi. Nemulțumirea rezultă din perturbarea acestor acorduri de o întoarcere forțată la birou. În plus, există percepția că lipsa muncii ar putea împiedica creșterea profesională.
În cele din urmă, Ma crede că dacă muncitorii sunt forțați să se întoarcă la locul de muncă în mod permanent, mulți dintre ei ar începe să caute alte profesii, iar cei care rămân ar putea deveni mai puțin motivați. Birourile de acasă sunt încă comune, deoarece oferă un echilibru mai bun între viața profesională și viața privată și rate mai scăzute de epuizare, în ciuda dezavantajelor lor. Nu există nicio diferență de productivitate vizibilă între lucrul de la distanță și într-un birou, iar lucrul de acasă poate fi la fel de alienant ca și distracția birourilor în plan deschis, unde angajații poartă frecvent căști pentru a se concentra. Ma sfătuiește ca echipele să aleagă câte zile doresc să lucreze la birou și să lase restul timpului flexibil, astfel încât angajații să își poată alege mediul de lucru preferat, chiar dacă contactele umane pot fi benefice companiilor.